psihanaliza

”Psihanaliza este denumirea:

1. unui procedeu de investigare a proceselor mentale aproape inaccesibile prin alte metode;

2. a unei metode bazate pe acest tip de investigare pentru tratamentul tulburărilor nevrotice;

3. a unei serii de concepții psihologice dobândite prin acest mijloc și care se dezvoltă împreună pentru a forma progresiv o nouă disciplină științifică.”

Sigmund FREUD, 1923

 

”Istoria dezvoltării individuale a eului – sau ontogeneza – văzută prin intermediul experienței psihanalitice, ne va convinge că proiecția paranoicului și introiecția nevroticului nu sunt decât exagerări ale unor procese mentale ale căror elemente se regăsesc la orice om normal.”

Sandor FERENCZI, 1909

 

”Prăbușirea se poate să fi avut loc spre începutul vieții subiectului, iar scopul meu este aici de a atrage atenția asupra acestei eventualități. Pacientul trebuie `să își amintească` aceasta, dar nu este posibil să își amintească ceva ce nu a avut încă loc, iar acest ceva din trecut nu a avut încă loc deoarece pacientul nu era încă acolo pentru ca asta să aibă loc în el. În acest caz, singura modalitate de a-și aminti este ca pacientul să facă pentru prima dată, în prezent, adică în transfer, încercarea acestui lucru trecut.”

Donald W. WINNICOTT, 1963

 

”La fel cum exagerarea poate ajuta la clarificarea unei probleme, poate părea important să exagerezi pentru a obține atenția necesară clarificării unei probleme. Or, clarificarea unei emoții primitive presupune ca ea să fie conținută într-un conținător care o va dezintoxica. Pentru a obține ajutorul conținătorului, emoția trebuie exagerată.”

Wilfred R. BION, 1965

 

”Dacă există un adevăr pe care psihanaliza poate considera în mod legitim că l-a stabilit, dacă nu chiar inventat, el este comunitatea de natură între spiritul sănătos şi cel tulburat de nebunie. Lucru pe care scriitorul îl spunea, deja, în felul lui: `Şi cel mai înţelept dintre oameni vrea să cunoască nebunia, care se reflectă în derularea ideilor din visele sale.` (Voltaire). Patologia nu creează nimic, ea exagerează. Acolo unde ea ne arată o ruptură, o fisură, scrie Freud, 

există în mod ‘normal’ o articulare.”

Jacques ANDRE, 2007

 

”Toți analiștii știu că o condiție esențială pentru ca un pacient să înceapă o analiză este neplăcerea, disconfortul crescând și, în sfârșit, suferința. Ceea ce este adevărat pentru individ e, în acest punct, adevărat și pentru grupul format de psihanaliști. (…) Trebuie să sperăm că purtăm în noi ceea ce dorim să vedem existând la pacienții noștri: o dorință de schimbare.”

André GREEN, 1974