Lansare TATĂL Cărturești Chișinău

???? TATĂL. Psihanaliza paternității astăzi de Daniela Luca ajunge la Chișinău!


???? Editura Litera vă așteaptă sâmbătă, 22 martie de la ora 16.30, la lansarea volumului  TATĂL. Psihanaliza paternității astăzi de Daniela Luca, un titlu bestseller Gaudeamus 2024, recent apărut în colecția Perspektiv, coordonată de Cosmin Perta. Evenimentul va avea loc la Cărturești La Muzeu, în Chișinău (Str. 31 august 1989 nr. 121A).

Alături de autoare vor participa Zinaida Bolea, Dumitrița Dreglea, Nadejda Ivanov, Constantin Ivanov. Evenimentul va fi moderat de Anatol Nacu și se va încheia cu o sesiune de autografe, iar accesul publicului este gratuit, în limita locurilor disponibile.

Suntem nerăbdători să îi întâlnim pe cititorii din Republica Moldova! ????
____________________________
Daniela Luca (n. 1969, Constanța) este doctor în psihopatologie și psihanaliză, Universitatea Paris VII, psihanalist, poet, eseist. Din 1998 este redactor de carte, editor, consultant științific, traducător (psihanaliză, psihologie, psihopatologie, literatură). A tradus cărți (din franceză și engleză) și numeroase articole de psihanaliză, apărute în reviste de specialitate, din 1999 până în prezent. A publicat, înainte de volumul recent Tatăl. Psihanaliza paternității astăzi (Litera 2024), volume de eseuri de psihanaliză precum Cuvinte în negativ (Tracus Arte, 2016), Estetica Inconștientului (Herald, 2021), co-autor al volumului Rușinea – Vocea, experiența și vindecarea rușinii în procesul terapeutic (Herald 2022). Este autoarea volumelor de poeme Intermezzo (Paralela 45, 2017) și Vatra Luminoasă (Casa de Editură Max Blecher, 2019). Scrie cronici de carte și eseuri și în reviste precum Observator cultural, Poesis Internațional, Matca literară, Ficțiunea, Tomis ș.a.

Workshop și Lansare de Carte TATĂL

Vă invităm cordial la evenimentul-lansare de carte TATĂL.Psihanaliza paternității astăzi, semnată de Daniela Luca
eveniment organizat sub egida ACPPB, sâmbătă 1 februarie 2025, orele 11.30-14.30 (hibrid), la Grand Hotel Continental (Calea Victoriei 56), Sala Tonitza.
Vor prezenta: Daniela Luca, Magda Ionescu, Mădălina Lincă și Corneliu Irimia
 
Evenimentul cuprinde și o sesiune de autografe, într-o atmosferă colegială, la un ceai, o cafea, împreună.

Lansare TATĂL.Psihanaliza paternității astăzi – 25 ianuarie 2025

Lansarea volumului Tatăl. Psihanaliza paternităţii astăzi de Daniela Luca, publicat la Editura Litera, bestseller Gaudeamus 2024, recent apărut în colecţia Perspektiv, coordonată de Cosmin Perţa, va avea loc sâmbătă, 25 ianuarie, ora 18.00, la Cărtureşti Modul, în strada Academiei.

 

Vor participa, alături de autoare, Ștefania Mihalache, scriitoare, Ștefania Dumitrescu și Corneliu Irimia, psihanaliști. Moderatorul întâlnirii va fi Cosmin Perța, scriitor și editor. Evenimentul se va încheia cu o sesiune de autografe iar accesul publicului este gratuit în limita locurilor disponibile.

„Volumul Tatăl. Psihanaliza paternității astăzi” invită cititorul într-o călătorie unică, cuprinzătoare și tulburător de emoționantă a istoriei Moștenirii, Construirii, Devenirii, Menținerii și Transmiterii Imaginii Paterne. Fiecare capitol al acestei cărți îmbină acuratețea cercetătorului cu profunzimea dată de experiența clinică a psihanalistului care reflectează și trăiește alături de pacienții săi efortul acestora pentru recuperarea istoriei personale și familiale, reintegrării experiențelor aparent uitate, liniștirii și integrării experiențelor traumatice.

Autoarea propune o incursiune psihanalitică teoretică, riguroasă și complexă (Partea Întâi), o familiarizare treptată cu multiplele perspective și implicații în funcționarea psihică a Imaginii Paterne (Partea a Doua), o imersare în spațiul de lucru clinic al psihanalizei (Partea a Treia) și o duioasă experiență afectivă de trăire și de gân­dire împreună a travaliului de doliu prin aducerea în atenția cititorului a câtorva exemple din literatură îmbinate cu gândirea psihanalitică (Partea a Patra). Daniela Luca se adresează simultan părinților, copiilor, profesioniștilor din domeniul psihanalitic, precum și celor interesați de înțelegerea profundă a ființei umane.

O carte în care explorarea și rigurozitatea științifică se îmbină cu tandrețea literară și ingeniozitatea creativă pentru descrierea fenomenelor și proceselor psihice sinuoase și neliniare ale pierderii și regăsirii de Sine, în efortul ființei umane de integrare a Imaginii Paterne – integrare ce reprezintă una dintre părțile fundamentale ale construirii Identității de Sine…“, spune Ștefania Dumitrescu.

„Încă din Antichitate, imaginea tatălui era considerată influentă și formatoare, în bine sau în rău, pentru descendenți. Figura paternă modelează, formează sau deformează, conștient sau inconștient, psihicul, viețile și destinele copiilor săi. Literatura universală este plină de astfel de exemple, „tatăl“ fiind o temă perenă, care nu poate să dispară decât odată cu umanitatea. Tocmai de aceea, studiul de față, impecabil atât din punct de vedere academic, cât și ca poveste, este o carte fundamentală despre relația noastră cu sine și cu lumea, prin prisma raportării la sau a îndepărtării de modelul patern”, declară Cosmin Perța.

Daniela Luca (n. 1969, Constanța) este doctor în psihopatologie și psihanaliză, Universitatea Paris VII, psihanalist, poet, eseist. Din 1998 este redactor de carte, editor, consultant științific, traducător (psihanaliză, psihologie, psihopatologie, literatură). A tradus cărți (din franceză și engleză) și numeroase articole de psihanaliză, apărute în reviste de specialitate, din 1999 până în prezent. A publicat, înainte de volumul recent „Tatăl. Psihanaliza paternității astăzi” (Litera 2024), volume de eseuri de psihanaliză precum „Cuvinte în negativ” (Tracus Arte, 2016), „Estetica Inconștientului” (Herald, 2021), co-autor al volumului „Rușinea – Vocea, experiența și vindecarea rușinii în procesul terapeutic” (Herald 2022). Este autoarea volumelor de poeme „Intermezzo” (Paralela 45, 2017) și „Vatra Luminoasă” (Casa de Editură Max Blecher, 2019). Scrie cronici de carte și eseuri și în reviste precum Observator cultural, Poesis Internațional, Matca literară, Ficțiunea, Tomis ș.a.

TATĂL – top cărți Editura Litera la Gaudeamus

⇒Locul 7!


Mă bucur și sunt încântată că TATĂL este în topul LITERA al cărților vândute la Gaudeamus, asta datorită vouă, cititorilor și a excelentei echipe Editura Litera!
Vă mulțumesc!
Editura Litera


//
Topul celor mai vândute cărți Litera la Gaudeamus 2024:
„Templul umbrelor. Minciuna lui Michelangelo” de Igor Bergler
„Ruperea blestemului. Revolutia romana din decembrie 1989” de Catalin Ranco Pițu
„Patriot. Memorii” de Aleksei Navalnii
„Libertate. Amintiri 1954 – 2021” de Angela Merkel
„Tăcerea nu e întotdeauna de aur” de Ileana Badiu
„De ce eșuează națiunile. Originile puterii, ale prosperitatii si ale saraciei” de Daron Acemoglu, James A. Robinson
„Tată. Psihanaliza paternității astăzi” de Daniela Luca
„Puterea geografiei” de Tim Marshall
„Murdle” de G. T. Karber
„Rusia. Revolutie si Razboi Civil 1917–1921” de Antony Beevor//

EPF Forum on Education

European Psychoanalytical Federaion

FORUM ON EDUCATION

Friday 6th December 18.00 to Sunday 8th December 13.00

EPF House, 35 Rue Gérard, 1040 Brussels (Etterbeek), Belgium

“Boundary Violations in Training/Institutions”

Lansare TATĂL – Gaudeamus

???? Joi, 5 decembrie, la Standul Editurii Litera (Gaudeamus pavilionul B2, stand nr.37), de la ora 18.30, vă invităm la lansarea cărții TATĂL. Psihanaliza paternității astăzi, Daniela Luca.
Alături de autoare vor vorbi Ștefania Dumitrescu și Ștefania Mihalache, într-un dialog moderat de coordonatorul colecției PERSPEKTIV, Cosmin Perța.
Lansarea de carte va fi urmată de o sesiune de autografe.

TATĂL. Psihanaliza paternității astăzi

 

TATĂL. Psihanaliza paternității astăzi

Editura Litera oct. 2024
Colecția PERSPEKTIV
Coordonator: Cosmin Perța
Grafică/ilustrație: Laurențiu Midvichi
Prezentare coperta 4: Ștefania Dumitrescu & Cosmin Perța

 

Volumul TATĂL. Psihanaliza paternității astăzi invită cititorul într-o călătorie unică, cuprinzătoare și tulburător de emoționantă a istoriei Moștenirii, Construirii, Devenirii, Menținerii și Transmiterii Imaginii Paterne. Fiecare capitol al acestei cărți îmbină acuratețea cercetătorului cu profunzimea dată de experiența clinică a psihanalistului care reflectează și trăiește alături de pacienții săi efortul acestora pentru recuperarea istoriei personale și familiale, reintegrării experiențelor aparent uitate, liniștirii și integrării experiențelor traumatice.

Autoarea propune o incursiune psihanalitică teoretică, riguroasă și complexă (Partea Întâi), o familiarizare treptată cu multiplele perspective și implicații în funcționarea psihică a Imaginii Paterne (Partea a Doua), o imersare în spațiul de lucru clinic al psihanalizei (Partea a Treia) și o duioasă experiență afectivă de trăire și de gân­dire împreună a travaliului de doliu prin aducerea în atenția cititorului a câtorva exemple din literatură îmbinate cu gândirea psihanalitică (Partea a Patra). Daniela Luca se adresează simultan părinților, copiilor, profesioniștilor din domeniul psihanalitic, precum și celor interesați de înțelegerea profundă a ființei umane.

O carte în care explorarea și rigurozitatea științifică se îmbină cu tandrețea literară și ingeniozitatea creativă pentru descrierea fenomenelor și proceselor psihice sinuoase și neliniare ale pierderii și regăsirii de Sine, în efortul ființei umane de integrare a Imaginii Paterne – integrare ce reprezintă una dintre părțile fundamentale ale construirii Identității de Sine… Ștefania Dumitrescu

Încă din Antichitate, imaginea tatălui era considerată influentă și formatoare, în bine sau în rău, pentru descendenți. Figura paternă modelează, formează sau deformează, conștient sau inconștient, psihicul, viețile și destinele copiilor săi. Literatura universală este plină de astfel de exemple, „tatăl“ fiind o temă perenă, care nu poate să dispară decât odată cu umanitatea. Tocmai de aceea, studiul de față, impecabil atât din punct de vedere academic, cât și ca poveste, este o carte fundamentală despre relația noastră cu sine și cu lumea, prin prisma raportării la sau a îndepărtării de modelul patern. Cosmin Perța

 

Cuvinte în negativ. Eseuri de Psihanaliză

 

Cuvinte în negativ. Eseuri de Psihanaliză, Editura Tracus Arte, 2016.

Redactor: Cosmin Perța; Grafică: Emilia Petre

 

Simplă reflectare despre negativitatea cuvintelor

 

Am privit adesea discursul precum un film fotografic, ca negativul peliculei, și Inconștientul precum o cameră ascunsă: este necesară o anume substanță revelatoare – afectul, Celălalt, ”furtuna emoțională” a întâlnirii cu Celălalt, cu lumea – pentru ca ceea ce există în interior, cadru după cadru, într-o mărturisire scrisă sau vorbită, să se arate propriilor ochi sau dincolo de ei. Fascinația dintotdeauna – de când mă amintesc pe mine vorbind(u-mi) – pentru pânza de sensuri și rădăcina ascunsă a cuvintelor, pentru combinația și arhitectura lor  unică, pentru condensarea și melanjul sensurilor de-a lungul transformării în timp, pentru plasticitatea și polifonia lor sonoră cu variațiunile lor infinite, pentru jocul continuu dintre discursul interior și cel exteriorizat, sau  față de enigma de dincolo de ceea ce este vizibil și audibil, această fascinație a fost și este una dintre sursele acestei cărți, dacă nu a tot ceea ce am scris, publicabil sau nepublicabil, până în prezent.

Acolo unde reprezentările de cuvinte, numirea, denominația, inventarea de concepte și sintagme (în definiția lor pozitivă și negativă, simultan), de metafore și alte jocuri stilistice eșuează, rămâne un vid născător de viu dacă lumea/Celălalt îl gândește, îi comunică senzitiv-senzorial și prin cuvânt, sensurile existente, dacă sprijină țeserea de sensuri noi, și îndeosebi dacă este acolo pentru o continuitate de a fi, a gândi, a crea legături. Reprezentări de cuvinte,  da. Neîndeajuns însă dacă ele nu întâlnesc o realitate exterioară care să le dea miez, fond, esență, vitalitate, sens, trăire. Și atunci, cuvântul nu mai este doar o formă necomunicantă, ci își începe destinul său de transmitere, de a fi înțeles și transformat mai departe.

Viața artistică și științifică, creația, visul, reveria, scriitura îndeosebi,  sunt acele domenii în care ”capacitatea negativă” a unui om, așa cum o cunoaștem din literatură  de la Keats și din psihanaliză de la W. R. Bion,  este esențială în procesele psihice și creative,  nu doar pentru forța de a trăi și de a crea, ci de a transmite durabil viața și opera de artă.

Această carte este o simplă încercare, a psihanalistului și scriitorului în continuă devenire, de a developa sensurile de dincolo de sensuri, de a reliefa într-o lumină personală ceea ce s-a desprins din câteva opere scrise sau artistice, culturale. Este o matcă de reflectare asupra unor destine a discursurilor, mai degrabă, decât o psihobiografie sau o psihocritică. Autoarea nu își atribuie decât meritul căutătorului de sens, mereu neaflat, mereu nesaturat, mereu incognoscibil.

Daniela Luca, București, 27 februarie 2016

Ce este psihanaliza?

Istoricii consideră că data de „naştere a psihanalizei” este 1895, anul apariţiei lucrării Studii asupra isteriei  (Studien über Hysterie), de Sigmund Freud  şi Josef Breuer.

Termenul de psihanaliză a fost introdus de Freud un an mai tarziu, ca psycho-analyse, într-un articol în limba franceză, “L’hérédité et l’étiologie des névroses” (“Ereditatea şi etiologia nevrozelor”).

În acelaşi an, 1896, termenul apare pentru prima dată şi în limba germană, ca Psycho-analyse, în  articolul său, “Noi observaţii asupra psihonevrozelor de apărare” / “Weitere Bemerkungen über die Abwehr-Neuropsychosen”.

Psihanaliza este, aşa cum o definea însuşi Sigmund  Freud, în 1922

  • „O metodă de investigare a proceselor psihice, care altminteri sunt greu accesibile”, ce are ca scop dezvăluirea semnificaţiilor inconştiente ale cuvintelor,  întâmplărilor, acţiunilor, viselor, fantasmelor, delirurilor, simptomelor etc.
  • „O metodă de tratament al tulburărilor psihicie, care se bazează pe această investigare” – prin urmare,  o formă de psihoterapie având ca instrumente principale asocierea liberă de idei (a pacientului) şi interpretarea (analistului), pe fundalul transferului (pacientului) şi al contratransferului (analistului), pe întreg parcursul procesului analitic.
  • „O serie de concepţii psihologice dobândite prin acest mijloc şi care se contopesc progresiv într-o disciplină ştiinţifică nouă” – respectiv, un ansamblu de teorii ce se originează în practica, în clinică, în lucrul cu pacienţii;
  • Pornind de la aceste teorii şi de la noţiunile clinice se dezvoltă diverse aplicaţii ale psihanalizei  în cele mai sfere culturale, de cercetare şi sociale: artă, literatură, filosofie, politica, societate, mentalitate etc. (aşa-numita psihanaliza aplicata);
  • O şcoală de gândire şi o mişcare, incluzând, iniţial, curentele psihanalitice freudiene, şi în timpul evoluţiei sale cuprinzând curentele postfreudiene şi contemporane (şcoala anglo-saxonă, şcoala americană de psihanaliză, şcoala kleiniană, bioniană, winnicotiană, lacaniană etc.)

Sigmund Freud:

        „Am numit psihanaliză travaliul prin care aducem în conştiinţa bolnavului materialul psihic refulat în el. De ce „analiză”, care semnifică fracţionare, descompunere şi sugerează o analogie cu activitatea efectuată de chimist asupra substanţelor pe care le găseşte în natură şi pe care le duce în laboratorul său? Pentru că o asemenea analogie este, într-o măsură foarte importantă, efectiv întemeiată. Simptomele şi manifestările patologice ale pacientului au, ca toate activităţile sale psihice, o natură foarte complexă; elementele acestei complexităţi sînt, în ultimă instanţă, motive, mişcări pulsionale. Dar bolnavul nu ştie nimic sau ştie prea puţin despre aceste motive elementare. Noi îl învăţăm deci să înţeleagă alcătuirea acestor formaţiuni psihice extrem de complicate şi evidenţiem legătura dintre simptome şi mişcările pulsionale care le motivează; îi arătăm bolnavului, în simptomele sale, motive pulsionale pînă în acel moment ignorate… La persoana aflată în tratament psihanalitic, psigosinteza se realizează fără intervenţia noastră, automat şi inevitabil.”

         Psihanalistul nu este neapărat „un medic”, Freud însuşi a susţinut întotdeauna foarte limpede această poziţie. Deoarece, în marea lor majoritate, persoanele care sunt în prezent în îngrijirea psihanalistului nu pot fi considerate bolnave, în sensul „bolii mintale”, care astăzi este un termen psihiatric, rezervat „marilor psihoze”, ci sunt persoane care suferă de anumite conflicte, tulburări interne dureroase, invalidante, dezadaptative şi, adesea, de o „stare de rău”, vagă, însă extrem de apăsătoare, şi care cer ajutor pentru a se simţi mai bine în ei înşişi, dar şi cu persoanele apropiate, în familie, în social.  Prin urmare, nu este vorba neapărat de o vindecare “medicală”, cât de a facilita evoluţia spre un echilibru intern mai bun şi o mai bună adaptare la  realitate, şi de a permite oamenilor să fie mai fericiţi – sau, mai bine spus, mai puţin nefericiţi, ceea ce deja este un pas spre echilibru.